Apus de soare cu copac

Aici vă arăt a doua noutate a săptămânii. Nu este vorba de tema abordată de Mihnea, că a mai pictat o dată un apus de soare. Noutatea a fost aceea că, în sfârşit, m-am hotărât să-mi fac un pic de timp pentru a mă juca cu el. Vă spuneam eu nai demult, că nu prea îmi mai găsesc timp de joacă, şi în general Mihai este cel care are această activitate în casă. Duminica trecută m-am decis ca joaca să constea în pictatul împreună. O să-mi spuneţi că nu este chiar joacă, şi sunt de acord, dar pentru Mihnea a fost o mare bucurie să ne petrecem amândoi timpul, făcând ceva ce lui îi produce o mare plăcere. Şi vă spun şi un secret! Eu, care nu am am nicio treabă cu desenatul şi pictatul, am avut surpriza să observ că este o activitate foarte plăcută. Timp să-ţi găseşti, că altfel este chiar relaxant.

Deci, Mihnea a pictat foarte repede acest apus:


Iar mami, a încercat să picteze pe o hârtie de scris, că nu vroiam să-i stric lui planşele bune din bloc, o imagine a unui aranjament floral, avută de mult în minte, dintr-o carte pe care o iubesc, de decoraţiuni  interioare japoneze. Este un crin portocaliu într-o tulpină de bambus. I-am făcut şi un contur, şi pentru a vă amuza vineri dimineaţă, m-am gândit încă de atunci că am să v-o arăt şi vouă.

Dar nu râdeţi prea tare, nu?


Mihnea şi mami a lui